Grupul de consilieri locali USR–FDGR din Consiliul Local Brașov a clarificat motivul pentru care s-a abținut de la vot în cazul concesionării unui teren din Centrul Civic destinat construirii unei catedrale. Reprezentanții grupului subliniază că poziția lor nu este una ostilă credinței sau Bisericii, ci reprezintă un apel ferm la respectarea transparenței, a legalității și la necesitatea unei consultări autentice a comunității.
Deși afirmă că respectă atât credința brașovenilor, cât și rolul esențial al Bisericii în societate, USR–FDGR avertizează că o decizie cu un impact major asupra urbanismului, cadrului juridic și social nu poate fi adoptată în condiții de netransparență, într-o manieră pripită și pe baza unor temeiuri legale fragile.
„Problema nu este catedrala, ci procedura”
Potrivit liderului grupului USR–FDGR, miza discuției nu o constituie existența unei catedrale, ci mai degrabă modul în care administrația locală, condusă de primarul George Scripcaru, încearcă să forțeze adoptarea acestei hotărâri.
Nereguli istorice și posibile conflicte de interese
Consilierii invocă o serie de nereguli care generează semne de întrebare serioase. Propunerea actuală se bazează pe un contract datând din 1993, document care, conform USR–FDGR, nu a fost respectat. Obligațiile contractuale stipulau obținerea autorizației de construire într-o lună și finalizarea construcției în termen de trei ani, termene care nu au fost îndeplinite niciodată.
Un aspect suplimentar de natură etică este faptul că documentul inițial a fost semnat cu un ONG din care făceau parte primarul și viceprimarul de la acea dată. În opinia USR–FDGR, această situație ridică suspiciunea unui potențial conflict de interese dacă actul este validat în prezent. De asemenea, consilierii solicită clarificări privind componența actuală a acestui ONG și capacitatea sa reală de a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea anvergură.
Aspecte juridice și urbanistice critice
Un alt element controversat este legat de o hotărâre judecătorească din anul 2017. USR–FDGR precizează că respectiva hotărâre nu obligă municipalitatea la concesionarea terenului, ci impune doar inițierea sau modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – o documentație care, până în prezent, nu a fost realizată.
Consilierii amintesc faptul că obligația de a modifica PUZ-ul datează din perioada 2017–2020, când primarul Brașovului era tot George Scripcaru. În plus, se atrage atenția că terenul propus în momentul de față nu mai corespunde celui prevăzut în contractul inițial, având atât un alt amplasament, cât și o altă suprafață.
Litigii în curs și riscuri juridice
Situația este complicată de faptul că terenul respectiv se află în litigiu, dosarul fiind pe rolul Curții de Apel, cu termen de judecată stabilit în martie 2026. În acest context legal incert, USR–FDGR avertizează că adoptarea unei hotărâri la acest moment ar putea fi interpretată ca rea-credință și ar putea genera riscuri juridice, inclusiv pentru consilierii locali care votează în favoarea proiectului.
La toate acestea se adaugă contradicții majore:
- Diferențe legate de redevență: 25 de lei/mp menționați în Hotărârea de Consiliu Local, față de 1 leu/mp prevăzut în contractul inițial.
- Suprapunerea terenului cu amplasamentul proiectului de parcare subterană din Centrul Civic, o investiție realizată din fonduri publice.
Consilierii avertizează că, în scenariul aplicării tuturor deciziilor existente în vigoare, parcul din Centrul Civic ar putea dispărea complet.
Apel la consultare și alternative viabile
USR–FDGR susține că există alternative fezabile care ar putea preveni polarizarea comunității brașovene. Printre soluțiile propuse se numără:
- Identificarea unei zone mai potrivite, cum ar fi arealul fostei platforme IUS, unde ar putea coexista atât o catedrală, cât și un spațiu verde.
- Păstrarea Centrului Civic exclusiv pentru funcțiuni culturale – muzee, săli de spectacole și spații comunitare – așa cum au sugerat specialiștii Ordinului Arhitecților din România (OAR).
„Credința nu trebuie pusă în conflict cu orașul, iar Biserica nu ar trebui folosită ca paravan pentru decizii greșite”, transmit consilierii USR–FDGR. Aceștia insistă că Brașovul are nevoie de dialog autentic, transparență totală și respect față de cetățeni, iar deciziile de o asemenea importanță trebuie luate împreună cu brașovenii, în urma unei dezbateri publice reale.
Abținerea de la vot, concluzionează reprezentanții USR–FDGR, este expresia directă a acestei nevoi de prudență și consultare, nefiind un refuz categoric al proiectului în sine.
